...PENTRU MAME

Inimioare, inimioare!
- Inimioare! Cine mai cumpara inimioare de turta dulce? Inimioare! Asa striga intr-una negustorul cel cu luleaua in coltul gurii si cu palaria mare cat roata de car.
Un baietas se apropie de dansul si alese o inimioara de turta dulce, presarata cu bomboane colorate.
In ghereta lui, vanzatorul de dulciuri are inimioare, papusele si soldati de turta dulce.
Baietasulului ii place insa inimioara. Si nu pentru ca are de gand s-o manance, ci fiindca vrea s-o duca mamei lui, care s-a imbolnavit de “inima rea”.
Asa a auzit el pe cineva din casa spunand. De aceea isi facu repede socoteala: “ii va duce mamei inima aceasta de turta dulce, ca sa si-o puie in locul inimii celei rele si sa se faca sanatoasa.”
- Cat ceri pe inimioara asta? Il intreba el pe vanzator.
- Cinci lei, raspunse asta.
- E prea scump pentru mine, facu baiatul, intristat.
- Da’ cati bani ai tu?
Copilul se cauta prin buzunare si-si numara grijuliu banutii:
- N-am mai mult decat doi lei.
- Dar pentru cine o cumperi? Il iscodi omul cu palaria cat roata de car.
- Pentru mama. E bolnava de “inima rea”.
Vanzatorul zambi si-i dadu turta dulce fara sa primeasca nici un ban.
Copilul multumi si alerga intr-un suflet acasa.
- Mamico, mamico! Ti-am adus alta inima, arunc-o pe cealalta, care e rece si pune-o pe asta, sa te faci sanatoasa!
Mamica nu intelese intai ce vroia sa spuna copilul, dar cand vazu in mana lui inimioara de turta dulce, il lua in brate si-l saruta:
- Sa traiesti, dragul mamei! Esti un baietel bun. Nu inteleg insa de ce vei s-o arunc pe cealalta?
- Fiindca toti din casa spun ca te-ai imbolnavit de “inima rea”. M-am dus la Mosi cu ceilalti copii si cand am vazut inima asta de turta dulce, m-am gandit s-o cumpar pentru tine. Nu-i asa ca am facut bine, maicuta?
- Foarte bine, baiatul meu drag, raspunse mama, mangaindu-l. Dar, sa stii ca inimile oamenilor nu se pot schimba. Eu insa ma voi face bine, daca tu vei manca in locul meu inimioara asta de turta dulce.
La inceput, baiatul nu vru sa se atinga de ea, dar mama lui o rupse in doua, musca o bucata si ii dadu lui restul.
Si parca din ziua aceea, cu sanatatea incepu sa-i mearga din ce in ce mai bine.
Peste cateva zile, doctorii ii ingaduira chiar sa iasa din casa, si ea se duse impreuna cu baietelul la vanzatorul de turta dulce.
- Buna ziua, nene, il salute bucuros baietasul.
- Buna ziua, baiete! Ce doresti?
- Nimic. Uite, ti-am adus-o pe mamica. Vrea sa-ti multumeasca pentru turta dulce pe care mi-ai dat-o si care a facut-o sanatoasa.
- Care turta dulce? Se mira vanzatorul, nemaiamintindu-si de loc de intamplarea cu “inima rea”.
Mama baiatului ii spuse insa in cateva cuvinte cum stateau lucrurile.
- Am fost foarte bolnava, povesti ea. Intr-o zi copilasul meu a venit la dumneata sa cumpere o inima de turta dulce, cu care sa mi-o inlocuiasca pe a mea.
- Da, da! Asa e! zambi vanzatorul. Acum imi aduc aminte.
- Tocmai de aceea am venit, sa-ti multumesc inca o data. E drept ca baiatul meu are inima buna, dar si dumneata esti un om de isprava.
Apoi, isi lua baietasul de mana si porni la plimbare prin parc.
Copilului ii salta inima de bucurie. Era mandru ca mergea alaturi de mama lui, care era tanara, frumoasa si sanatoasa.
Si cum oara sa nu te faci sanatoasa, cand ai un copil cu o inima atat de buna?